This article is available only in Romanian version
Am fost intrebata recent cu ce este bine sa inlocuim zaharul. Si, avand in vedere ca indulcitorii artificiali au tot fost desfiintati, am decis sa cercetez mai bine tema si sa aflu care sunt cei mai buni inlocuitori ai zaharului, daca indulcitorii naturali sunt cea mai buna alegere si daca cei artificiali chiar ne afecteaza sanatatea asa cum se zvoneste.

Care sunt indulcitorii artificiali si cum ne afecteaza sanatatea?
Exista o multitudine de indulcitori artificiali precum: Acesulfame de potasiu (Acesulfame K sau ACE), alitame, aspartam, sare de aspartam-acesulfat, sirop de porumb (indulcitor din porumb sau elemente solide din sirop de porumb), ciclamat, sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza (cunoscut si ca zahar din porumb, indulcitor din porumb, sirop de glucoza-fructoza, HCFS-42, HCFS-55, HCFS-90, isoglucoza), amidon hidrogenat, neohesperidine dihydrochalcone (cunoscuta si ca neohesperidine dc), neotame, zaharina, sucraloza si alcooluri din zahar.

Cat de daunatori sunt inlocuitorii artificiali pentru zahar?
In primul rand va trebui sa mentionez ca indulcitorii artificiali au si niste beneficii care nu trebuie trecute cu vederea.
Au un continut foarte scazut de calorii si o putere de indulcire mai ridicata. Asta inseamna ca nici nu cresc glicemia si nici nu trebuie folositi in cantitati foarte mari.
Datorita faptului ca nu ofera un raspuns insulinic, zaharina si aspartamul, de exemplu, reprezinta o alternativa de indulcire foarte buna pentru diabetici.
Si nu in ultimul rand, spre deosebire de zahar, indulcitorii artificiali nu conduc la aparitia cariilor.
Cu toate acestea, in ciuda anumitor beneficii, o serie dintre acesti indulcitori artificiali vin si cu o serie de efecte secundare. Sa ii luam pe rand pe cei mai comuni.

Aspartamul
Aspartamul este de aproximativ 200 de ori mai dulce decat zaharul si are aproape 0 calorii. Este compus din 40% acid aspartic, 50% fenilalanina si 10% metanol, aspartamul este permis pentru a fi utilizat. Desi il vei gasi in majoritatea bauturilor carbogazoase “light”, acesta are o gama foarte variata si larga de efecte negative.
In primul rand, cei care sufera de fenilchetonuria ar trebui sa evite aspartamul, intrucat organismul lor nu il poate descompune in fenilalanina. Chiar si pentru persoanele sanatoase, ingerarea unor mici cantitati de fenilalanina poate prezenta riscuri ale sanatatii mintale, intrucat concentratiile prea mari ale acesteia in creier pot perturba nivelurile de serotonina, conducand la tulburari emotionale.
In ceea ce priveste restul ingredientelor, acidul aspartic, fiind o excitotoxina, are abilitatea de a creste stimularea celulelor nervoase, conducand la efecte de supraincalzire. Mai mult, aceasta suprastimulare poate rezulta in dezvoltarea unor tulburari cronice ale sistemului nervos, precum Alzheimer. Metanolul are si el cateva efecte secundare in organism precum: vatamari la nivelul retinei ochilor, nasteri inainte de termen, scleroza multipla si poate interfera cu procesele ADN-ului. Mai mult, mai este si un cunoscut carcinogen, intrucat hraneste celulele canceroase.
Consumat in exces, aspartamul poate conduce la efecte secundare precum: dureri de cap, alaturi de acestea fiind si: schimbari briste de comportament,  atacuri de panica, si chiar halucinatii vizuale, episoade de manii, ameteli, nervozitate, probleme de memorie, greata, crize de isterie, depresie, accidente vasculare, amorteli, iritatii, pierderea auzului, vertij si pierderea gustului.
Printre dezavantajele aspartamului se numara si instabilitatea termica, ceea ce il face nepotrivit pentru panificatie sau hidroliza lenta a acestuia in bauturi. Doza acceptata zilnic de aspartam este de 50 mg/kg de masa corporala.

Sare de aspartam-acesulfam
Este un indulcitor artificial de 350 de ori mai dulce decat zaharul. Este alcatuit din 64% aspartam si 36% acesulfam de potasiu. Procesul de incalzire implicat in combinarea acestor ingrediente inlatura potasiul, lasand in urma numai aspartmanul si acesulfamul, de aici venind si denumirea.
Desi inca nu exista suficiente date privind implicatiile consumului de aspartam-acesulfam asupra sanatatii, ar fi totusi indicat sa fim precauti in momentul in care consumam aspartam-acesulfam. In timpul digestiei, substanta este descompusa in cele doua ingrediente separate, aspartam si acesulfam de potasiu.
Despre efectele secundare negative ale amandurora am discutat anterior, iar acele motive sunt cele care stau la baza prudentei pe care trebuie sa o ai in momentul in care decizi sa consumi acest indulcitor artificial.

Siropul de porumb
Siropul de porumb este diferit fata de creatia de data mai recenta, siropul de porumb bogat in fructoza. Este creat prin procesul de adaugare a enzimelor in faina de porumb pentru a crea acest sirop, care in consecinta se va descompune in glucoza. Continutul de glucoza se poate situa oriunde intre 20 si 98% din cantitatea acestui sirop.
Desi siropul de porumb nu este daunator pentru organism la baza sa (desi este greu de zis avand in vedere ca pe piata gasesti in general numai siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza), nivelurile necunoscute de glucoza si in cantitati potential ridicate ar putea reprezenta un motiv de ingrjorare. Consumand aceste nivelurile peste normal de ridicate ale continutului de glucoza, un individ poate deveni prediabetic sau chiar diabetic.

Ciclamatul
Ciclamatul este de 35-50 de ori mai dulce decat zaharul si nu are calorii. Este compus din acid ciclamic, ciclamat de sodiu si ciclamat de calciu. Ciclamatul este cunoscut pentru faptul ca a provocat cancer in cazul soarecilor de laborator.
Intr-un studiu desfasurat pe o perioada indelungata care analiza efectele sale asupra maimutelor, grupul experimental a indurat o abundenta de probleme de sanatate, inclusiv atrofierea sistemului reproducator si aparitia unor tumori canceroase. Grupul de control de maimute, de aceeasi varsta ca si grupul experimental, nu a intampinat nicio problema de sanatate la finalul studiului.
Ciclamatul (E952), desi interzis in S.U.A., poate fi regasit intr-o gama larga de produse: de la iauturi cu fructe, sucuri carbogazoase, gemuri, guma de mestecat, patiserie, cofetarie etc.

Neotamul
Neotame (neotamul) este un indulcitor de 13.000 de ori mai dulce decat zaharul si nu are calorii. Este compus din aspartam si Dimethylbutyl. Se spune ca prin folosirea Dimethylbutyl-ului, productia de fenilalanina este blocata. Am discutat anterior despre lista cea lunga a efectelor daunatoare ale aspartamului, dar care sunt efectele asupra sanatatii ale Dimethylbutyl-ului?
In momentul in care a fost testat asupra soarecilor de laborator, un consum constant de cantitati ridicate de Dimethylbutyl a condus la o gama larga de probleme de sanatate, precum degenerari ale ficatului, hipotermie sau diaree. Totusi, in momentul in care a fost administrat in cantitati reduse, nu s-au putut nota efecte secundare semnificative. Nu au fost intreprinse teste de siguranta asupra neotamului, insa trebuie sa tinem cont ca acesta este chiar mai toxic decat aspartamnul, avand efecte neurotoxice si poate cauza daune imunotoxice.
Doza zilnica acceptata de neotam este de 18 mg/ kg corp.

Zaharina
Zaharina este mai dulce cam de 300 de ori decat zaharul si are un continut caloric foarte scazut. Este unul dintre cele mai vechi indulcitoare, fiind creata la sfarsitul secolului al 19-lea. Zaharina este o sulfonamida, ceea ce inseamna ca poate crea reactii alergice celor care sunt alergici la medicamente care contin sulfa. In anii '70 au fost intreprinse studii ale efectelor zaharinei asupra soarecilor de laborator si s-a descoperit ca aceasta a determinat cresterea ratelor de cancer de vezica urinara.
In S.U.A., zaharina a tot fost scoasa si permisa in consum, iar in 2010 s-a decis scoaterea ei de pe listele substantelor nocive.
Pana in ziua de astazi insa, nu s-a dovedit o legatura clara intre cancerul de vezica si zaharina in cazul oamenilor. Doza permisa de zaharina zilnic este de 5 mg/kilogram corp.

Sucraloza
Sucraloza este un indulcitor noncaloric, de 600 de ori mai dulce decat zaharul. Este creat prin procesul de adaugare a trei atomi de clorina zaharozei. Criticii acestui indulcitor se refera in general la potentialul toxic si carcinogen pentru organismul uman, bazandu-se pe testele efectuate tot pe soarecii de laborator. Totusi, numai in cazul in care era folosita in doze extrem de mari, efectele secundare precum scaderea poftei de mancare s-au facut resimtite. Studiile nu au aratat ca ar avea un efect carcinogen.
Studiile au aratat ca sucraloza poate cauza scaderea in dimensiune a glandei timus, cea care are un rol esential in reglarea sistemului imunitar, dar si disfunctii ale ficatului si rinichilor. Un studiu recent al Universitatii Duke a descoperit faptul ca sucraloza reduce bacteriile intestinale sanatoase, care sunt necesare pentru digestia adecvata si pot avea impact asupra eficientei medicamentelor.
Acest indulcitor are totusi beneficiul de a putea fi folosit si la temperaturi ridicate, intrucat nu este sensibil la incalzire.
Exista si anumite teorii sustin ca din cauza compozitiei sale, sucraloza este imposibil de metabolizat normal in organismul uman. Si in cazul sucralozei, doza permisa zilnic este de 5 mg/ kg de masa corporala.

Cu ce este bine sa inlocuiesti zaharul?
Pe de alta parte, avem si indulcitorii naturali care nu prezinta atat de multe neajunsuri ca si indulcitorii artificiali.
Indulcitori naturali - Alcooluri din zahar (polioli)
Printre acestia merita mentionati: eritritolul, glucitolul/sorbitol, glicerol/glicerina, isomalt, lactitol, manitol, maltitol si xilitol. Aceste substante pot avea zero calorii sau foarte putine calorii. Alcoolurile din zahar sunt carbohidrati hidrogenati, derivati din resurse naturale foarte variate. Nu s-a dovedit inca faptul ca aceste substante ar avea impact negativ asupra sanatatii noastre, desi din cauza dificultatii cu care sunt digerate, este posibil sa existe si niste dezavantaje precum probleme gastrointestinale (balonare, diaree etc.).
Tin sa subliniez insa ca nici aceste substante nu trebuie consumate in cantitati ridicate intrucat pot conduce la ingrasare sau chiar obezitate.

Sunt atat de daunatori indulcitorii artificiali?
Eu as spune ca nu. Atata timp cat sunt consumati in cantitati rezonabile, nu consider ca ne supunem vreunui risc serios. Problema care intr-adevar poate lua amploare este cea a declansarii poftei de dulce.
Studiile au aratat ca expunerea repetata la un anumit tip de gust ne poate "antrena" preferintele, iar daca ne uitam cum indulcitorii artificiali sunt de sute sau chiar mii se ori mai dulci decat zaharul, atunci ne putem ingrijora. Gandeste-te numai cum reactioneaza papilele tale gustative in momentul in care introduci o noua aroma in alimentatie sau cand renunti la sare sau grasimi. In cazul al doilea, deja nu vei mai simti asa o nevoie sa le consumi dupa cateva saptamani.
Oricine se obisnuieste cu laptele degresat iti va spune ca laptele gras este prea puternic ca aroma pentru el. Acelasi lucru se intampla si cu alimentele sarate si cu cele dulci. Cu cat te obisnuiesti cu un aliment mai dulce sau sarat, cu atat iti este mai greu sa te desparti de el.