COREGRAFIA ZUMBA - DE LA COSMARUL PRIMEI ORE LA PLACEREA MISCARII FARA GRIJI

De ce coregrafie?

La una dintre orele recente de Zumba Fitness am avut în sală câteva eleve noi, venite la prima lor oră de Zumba, în unele cazuri, sau chiar la prima oră de sport, în alte cazuri. Prezența în număr mare a fetelor noi a creat o clasă eterogenă, cu persoane care abia luau contact cu muzica și coregrafiile, laolaltă cu persoane care prinseseră deja mișcările și începeau să treacă acea linie care face demarcația dintre stres și plăcere, plus un număr însemnat de persoane cu ștate vechi la oră.

Cu o asemenea structură a clasei nu puteam decât să merg pe o linie medie din punct de vedere al coregrafiilor, alegând piesele în așa fel încât să nu se sperie fetele noi dar să răspundă și așteptărilor celor avansate.

La finalul orei, una dintre elevele noi m-a întrebat cu obidă cam de câte ședințe are nevoie pentru a învăța coregrafiile și m-a privit cu suspiciune când i-am răspuns că în maxim 2 săptămâni o să le știe și se va bucura de oră fără niciun stres.
Știu că nu m-a crezut, pentru că știu cum arată din afară o astfel de oră și știu și ce senzație trăiește o persoană când se confruntă cu mișcări și combinații pe care nu le cunoaște.
Totuși, voi avea dreptate. Aș face pariu.

Logică și repetiție

În Zumba Fitness coregrafiile nu reprezintă o ”misiune imposibilă”, nici măcar o misiune dificilă, așa cum poate părea în cele câteva secunde de privit pe geam sau la prima oră.

Acele combinații extravagante de pași, de mișcări cu brațele, de întoarceri, sărituri, rotiri, etc sunt doar elemente simple îmbinate între ele în așa fel încât să se înscrie într-o linie de mișcare cursivă, plăcută, în ton cu muzica. Pot părea înspăimântătoare atunci când muzica este rapidă și secvențele se succed scurt, într-un tempo rapid, însă privite individual elementele nu sunt dificile.

Cred că noile cliente vor cunoaște coregrafiile în maxim șase ședințe pentru că vorbim de logică, repetiție și simplitate.

Logică:

Coregrafia urmează melodia. Atât de simplu. În funcție de melodie, poți să ai 3, 4 sau 5 construcții coregrafice care se repetă în funcție de secvențele cântecului. Orice persoană își poate da seama de la prima melodie că mișcările pe care le-a făcut la refren se vor repeta de fiecare dată când apare acel refren în melodie. Este doar o chestiune de timp până când se reține cât de cât cântecul și se fixează combinația de pași de bază pentru fiecare secvență. Odată ce creierul descifrează acest cod logic, se formează un reflex care va apărea mereu la oră. Corpul are memorie și știe că secvențele se repetă, așa că în câteva ședințe participantul va începe să intuiască, să anticipeze mișcarea și ulterior să o facă fără să stea prea mult pe gânduri întrebându-se ce urmează.

Repetiție:

În interiorul unei coregrafii, secvențele se repetă de câteva ori. În timpul unei clase, pașii de bază folosiți se repetă. În timpul unei luni de antrenament, melodiile și coregrafiile aferente se repetă. Iată cum repetiția apare la toate nivelurile și ajută persoana să fixeze informația.

În cazul unei persoane care nu a mai făcut niciodată sport, de exemplu, primele 30 minute de Zumba vor fi unele de contact cu elementele de bază, în care s-ar putea simți oarecum copleșită. Creierul înregistrează experiența nouă și încearcă să se adapteze la ea, corpul încearcă să imite automat mișcarea instructorului, psihicul acționează și el cu o stare de trac, intervine o comparație firescă cu cei din jur iar atenția este concentrată la maxim. În intervalul acesta critic multora dintre elevii noi le vine să dispară ca o umbră din sala, mai ales dacă au nimerit la o oră avansată.

Cei care au răbdare și își oferă singuri un răgaz să proceseze informația, vor vedea că deja din a doua jumătate de oră încep să recunoască elemente. Repetiția începe să își spună cuvântul. Pasul de merengue nu mai pare o încercare haotică de a merge pe apă, pasul de cumbia nu mai e la fel de rigid, mișcările single – single – double încep să se potrivească cu muzică, pasul de salsa parca merge mai bine cu o mișcare din șold… încet-încet ajungem să ne dăm seama că nu e chiar așa de neagră situația precum părea privită pe geam sau în prima jumătate de oră.

De la o oră la alta persoana nouă reține coregrafiile per ansamblu din ce în ce mai bine și ajunge în scurt timp să nu se mai gândească la următorul pas ci pur și simplu să se bucure de muzică. Moment în care intervine și o dependență plăcută de această Zumba Fitness care are muzică bună, ne dă senzația că suntem dansatori înnăscuți, ne lucrează musculatura și ne trimite acasă cu o stare de bine.

Dacă se încumetă vreuna dintre persoanele noi să facem un pariu ca în 6 clase încep să se simtă confortabil...mă bag :D
Și mai facem un pariu că în câteva luni aceleași persoane or să ceară mai mult, mai greu, mai complicat, mai dansat, mai fitness, mai..., mai..., mai...