Care sunt cauzele ficatului gras si cum se trateaza?
Steatoza hepatica non alcoolica apare la maimulte categorii de varsta, in special la persoanele de 40-50 de ani carora le cresc sansele de boli cardiace din cauza unor alte afectiuni conexe precum obezitatea si diabetul.
Boala este corelata adesea si cu sindromul metabolic, care reprezinta un cluster de anormalitati, in care sunt incluse cresterea grasimii abdominale, capacitatea scazuta de utilizare a insulinei, tensiunea crescuta si niveluri ridicate de trigliceride, un tip de grasimi.
Este normal sa existe putina grasime in ficat. insa daca aceasta reprezinta mai mult de 5-10% din greutatea organului, este posibil sa aveti boala ficatului gras. Daca sunteti un consumator de alcool, opriti-va din acest obicei. Aceasta este una dintre principalele cauze ale bolii.

In acest context mentionez ca exista doua tipuri principale de boala a ficatului gras:
•    Steatoza hepatica alcoolica (SHA)
•    Steatoza hepatica non-alcoolica (SHNA)
De asemenea, puteti sa capatati boala ficatului gras in timpul sarcinii.

Steatoza hepatica non-alcoolica (SHNA) nu are inca o cauza bine definita, insa tinde sa se transmita pe cale ereditara.
De asemenea, este mai probabil sa apara la persoanele de varsta mijlocie care sunt supraponderale sau obeze. Adesea, acestea au si un colesterol marit si diabet.
Printre cauze de mai numara si:
•    utilizarea anumitor medicamente
•    pierderea brusca in greutate
•    hepatita virala
•    boala hepatica autoimuna sau ereditara
•    malnutritia
•    anumite studii arata ca prezenta prea multor bacterii in intestinul subtire si alte schimbari in intestin pot fi legate de steatoza hepatica non-alcoolica

Care sunt simptomele bolii ficatului gras?
Se poate sa suferiti de boala ficatului gras si corpul sa nu dea niciun semn, cel putin in faza incipenta. Cu trecerea timpului, adesea ani sau chiar decenii, apar probleme precum:
•    cresterea marimii ficatului
•    oboseala
•    dureri in partea superioara a abdomenului
•    inflamatia abdominala
•    cresterea volumului vaselor de sange exact sub piele
•    ginecomastie
•    marirea splinei
•    palme rosii
•    ingalbenirea pielii si ochilor (icter)
•    slabiciune
•    greata
•    stari de confuzie, capacitate slaba de discernamant sau probleme de concentrare.

Dieta recomandata pacientilor cu steatoza hepatica este una bogata in acizi mononesaturati, precum dieta mediteraneana despre care am discutat intr-un articol din categoria Nutritie.

Dieta trebuie sa fie saraca in grasimi trans si grasimi saturate (de origine animala) si bogata in grasimi nesaturate (de origine vegetala), alimentele procesate trebuie eliminate aproape complet si carbohidrati cu indice glicemic mare ar trebui sa fie si ei limitati.

Alimentatia pentru combaterea bolii ficatului gras:

Consuma grasimi sanatoase.
Pentru a avea energie, celulele organismului utilizeaza un tip de zahar numit glucoza. Hormonul insulina ajuta la introducerea glucozei din mancarea ingerata in celule. Persoanele care sufera de boala ficatului gras prezinta adesea sindromul rezistentei la insulina. Organismul lor produce insulina, insa aceasta nu functioneaza bine. Glucoza se acumuleaza in sange, iar ficatul transforma excesul de zahar in grasime.
Anumite grasimi din dieta, mai exact cele nesaturate, pot imbunatati sensibilitatea la insulina sau abilitatea de a o folosi. Celulele pot asimila glucoza, astfel incat ficatul sa nu mai produca si sa nu mai depoziteze grasime.
Acizii grasi omega-3 se gasesc in peste, ulei de peste, uleiuri vegetale, nuci, seminte de in si ulei de in si in legumele cu frunze verzi.
Grasimile mononesaturate se gasesc din plin in surse vegetale, precum maslinele, nucile sau rneumitul, avocado.

Redu cantitatea de grasimi saturate.
Consuma mai putina carne grasa si mai putine lactate cu grasime mare. Asa cum recomandam in cazul oricarei alimentatii sanatoase, evita produsele de patiserie si preparatele prajite in ulei de palmier sau de cocos. Acestea duc la inmultirea depozitelor de grasime din ficat.

Consuma alimente cu antioxidanti.
Un alt motiv pentru care se acumuleaza grasimea este acela ca celulele hepatice se pot deteriora atunci cand nutrientii nu se descompun corespunzator. Fructele (si in special fructele de padure, care sunt renumite pentru aportul crescut de antioxidanti), legumele si alte cateva alimente contin compusi cunoscuti drept antioxidanti care pot proteja celulele de aceste daune.
Anumite studii (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5789322/ ) au descoperit ca vitamina E ajuta in boala ficatului gras. Alte cercetari arata ameliorari ale acestei afectiuni atunci cand sunt luate concomitent vitamina E, vitamina C si un medicament de diminuare a colesterolului.
Semintele de floarea soarelui crude si migdalele crude sunt surse bune de vitamina E. Asa sunt si uleiurile vegetale care contin grasimi mononesaturate, un alt motiv pentru a gati cu ulei de masline sau canola/rapita.

Alege carbohidratii complecsi.
O cantitate prea mare de zaharuri simple accelereaza procesul de transformare a alimentelor in grasime de catre ficat. Evita dulciurile, bauturile racoritoare si alte alimente cu zahar adaugat, inclusiv cu sirop de porumb bogat in fructoza. in locul acestora, alegeti alimente dulci in mod natural, cum ar fi fructele.
Carbohidratii complecsi, ca aceia bogati in fibre, sunt cei spre care ar trebui sa ne indreptam atentia. Acestia tind sa aiba un indice glicemic scazut, astfel ca se digera mai incet, iar zaharul continut de ei nu este coplesitor pentru organism. Acest lucru poate ajuta la cresterea sensibilitatii la insulina si la diminuarea colesterolului din sange.
Carbohidratii buni se gasesc in cerealele integrale, leguminoase precum fasole si linte, dar si in legumele cu amidon.

Alte alimente si condimente bune pentru combaterea bolii ficatului gras:
•    usturoiul poate imbunatati simptomele rezistentei la insulina si poate ajuta corpul sa descompuna grasimile.
•    s-a facut o legatura intre cafea si incidenta redusa a obezitatii, sindromului de rezistenta la insulina si a inflamatiei. Aceasta ar putea sa va protejeze si de bolile de inima si de alte afectiuni ale ficatului.
•    ceaiul verde, conform anumitor studii (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4763469/ ), a scazut, printre altele, cresterea in greutate, nivelurile de grasime din organism, rezistenta la insulina.
•    fructele goji, folosite adesea in medicina chinezeasca, pot micsora circumferinta taliei.
•    resveratrolul, prezent in coaja strugurilor rosii, poate ajuta la tinerea sub control a inflamatiei. Seleniul este un mineral ce se gaseste in nucile braziliene, in ton si stridii.


Alti indici de nutrienti carora trebuie sa le acorzi atentie:
Nivelurile scazute de vitamina D pot avea legatura cu agravarea bolii ficatului gras. Organismul produce vitamina D atunci cand este expus la soare. De asemenea, aceasta este adaugata in unele produse lactate.
Un studiu (https://www.everydayhealth.com/diet-nutrition/0521/low-potassium-linked-with-liver-disease.aspx ) a descoperit o legatura intre nivelurile scazute de potasiu si steatoza hepatica non-alcoolica (SHNA).
Pestele precum codul, somonul si sardinele reprezinta o sursa buna. De asemenea, acesta este prezent in legume ca broccoli, mazarea si cartofii dulci si in fructe precum bananele, kiwi si caisele. Produsele lactate, ca laptele si iaurtul, sunt si ele bogate in potasiu.