Stresul targeteaza cea mai slaba parte a fiziologiei sau caracterului. De exemplu, daca ai tendinta de a suferi de dureri de cap sau eczema, acestea se vor agrava. Daca ai un nivel scazut de toleranta si rabdare pentru alte persoane, aceste probleme se vor manifesta din plin.
Stresul nu poate fi evitat, ci poate fi manageruit. O actiune esentiala pe care trebuie sa o faci pentru reducerea riscurilor este de a identifica problemele legate de stres cat mai devreme cat posibil. In acest fel, vei putea actiona inainte ca probleme de sanatate legate de stres sa se manifeste.
Stresul este o reactie psihologica si fizica normala la stilul nostru de viata. In momentul in care creierul percepe o amenintare, semnalele se transmit corpului pentru ca acesta sa elibereze o explozie de hormoni, in ideea de a-i da posibilitatea organismului sa raspunda la stresul resimtit. Gandeste-te la ce efecte nefaste ne putem astepta atunci cand nu avem grija sa facem un management corect al stresului.
Corpul uman raspunde la stres prin activarea sistemului nervos si a hormonilor, adrenalina si cortizol. Hipotalamusul trimite semnale glandelor suprarenale pentru a-i produce, iar acestia sunt eliberati in sange. Acesti hormoni accelereaza ritmul cardiac, respiratia, tensiunea arteriala si metabolismul. Apoi, in organism, au loc o serie de schimbari fizice pregatesc persoana pentru ca aceasta sa actioneze rapid in cazul unei situatii ce necesita o actiune imediata (vasele de sange permit trimiterea unui flux de sange mai mare catre grupele musculare mari, ficatul elibereaza o parte din glucoza stocata pentru a creste energia corpului transpiratia raceste corpul).
Practic, stresul poate fi benefic pentru sanatatea si siguranta noastra, ajutandu-ne sa facem fata situatiilor dificile (sunt persoane care sustin ca lucreaza mai bine in conditii de stres). Problema apare atunci cand nivelul stresului determina pierderea controlului, teama si anxietate pe termen lung.
Astfel ca, atunci cand situatiile de viata sunt sub continuu stres, apare cronicizarea si, astfel, stresul devine extrem de periculos. De la momentul in care uitam daca am stins becul pe hol sau am incuiat usa sunt doar cativa pasi pana la efectul dramatic, imediat si ireversibil asupra mintii si corpului nostru, care ne pune sanatatea in pericol tot mai mult si mai des, cauzand tot felul de probleme, de la imbatranire precoce la boli cardiace grave.
Simptomele stresului pe termen lung
Stresul poate afecta corpul, gandurile dar si comportamentul unui individ. Stresul prelungit poate contribui la probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala, boli de inima, obezitatea sau diabet.
Alte simptome ale stresului cronic ar fi:
    stare de anxietate
    probleme de concentrare sau cu memoria
    depresie
    irascibilitatea
    dureri in piept, batai rapide ale inimii
    diaree sau constipatie
    ingrasare sau slabire bruste
    greata, ameteli
    raceli frecvente
    insomnii
    izolare
    vulnerabilitate in fata viciilor

Cum combatem stresul si efectele sale?
Stresul afecteaza in egala masura: sistemul central nervos, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular si cel reproducator.
Efectele stresului asupra sistemului imunitar
Pe termen scurt, stresul stimuleaza sistemul imunitar, putand fi considerat chiar un beneficiu, intrucat ajuta corpul sa lupte cu infectiile si sa vindece ranile. Pe termen lung, dat fiind faptul ca nivelul ridicat de cortizol inhiba secretia de histamine si incetineste raspunsul antiinflamator impotriva factorilor externi care ataca organismul, stresul va ajunge sa afecteze profund functionarea sistemului imunitar.
Astfel ca, persoanele care sufera de stres cronic sunt mai susceptibile la afectiuni virale obisnuite cum ar fi gripa sau racelile, dar si de alte boli si infectii mai grave si mai complexe. La toate acestea se adauga si capacitatea mai scazuta de recuperare si vindecare.
Efectele stresului asupra sistemului nervos central si sistemului endocrine
Sistemul Nervos Central este responsabil pentru acea cunoscuta reactie de lupta sau fuga a organismului atunci cand este supus unui pericol. in creier, hipotalamusul este cel care gestioneaza situatia si le indica glandelor suprarenale sa secrete adrenalina si cortizol.
Atunci cand motivul fricii percepute initial dispare, Sistemul Central Nervos ar trebui sa le transmita celorlalte sisteme ca este momentul sa revina la activitatea normala. Daca sistemul nu reuseste sa revina la normal sau daca nu dispare cauza stresului, pretul va fi platit de corp. Printre simptomele stresului cronic se numara: iritabilitatea, anxietatea si depresia.
Stresul cronic este si unul dintre factorii pentru comportamente precum consumul de mancare in exces sau consumul insuficient de mancare, consumul de droguri si alcool sau izolare sociala.
Efectele stresului asupra sistemului respirator si sistemului cardiovascular
Atunci cand organismul nostru raspunde factorilor stresori, ni se accelereaza respiratia in ideea de a distribui rapid sangele bogat in oxigen catre organism.
Daca suferim deja de o forma de afectiune respiratorie precum astm sau emfizem, stresul ne poate ingreuna respiratia. Inima pompeaza mai mult sange mai repede, iar hormonii stresului contracta vasele de sange si cresc tensiunea arteriala. Aceste masuri ajuta pe moment oxigenarea mai buna a creierului si a inimii, dand organismului mai multa putere si energie pentru a actiona.
Pe cale de consecinta, stresul cronic si frecvent iti va face inima sa munceasca prea mult pentru prea mult timp. Cand iti creste tensiunea arteriala, iti cresc si sansele unui infarct sau atac cerebral.
Efectele stresului asupra sistemului reproducator si sexual
Stresul ne oboseste atat corpul cat si mintea. O reactie comuna a organismului la stresul cronic este de a reduce apetitul sexual. Desi stresul pe termen scurt poate determina ca barbatii sa produca mai mult testosteron, acest efect nu este de durata, ba chiar dimpotriva. In timp, stresul poate interfera cu productia de sperma si poate cauza disfunctii erectile sau chiar impotenta. De asemenea, stresul cronic poate cauza riscul de infectii ale prostatei sau testiculelor.
In cazul femeilor, stresul poate afecta ciclul menstrual, conducand la menstruatii neregulate, sangerare agravata, dureri mai mari si ai indelungate. In egala masura, menopauza se poate instala mai de timpuriu, iar efectele ei pot fi cu mult mai intense decat ar trebui in conditii normale de viata. Stresul ridicat al mamelor in timpul sarcinii poate influenta negativ dezvoltarea bebelusilor.
Efectele stresului asupra sistemului digestiv
in conditii de stres, ficatul nostru produce si elibereaza in sange o cantitate mai mare de glucoza pentru a ne da un surplus de energie. Daca deja esti in stadiul stresului cronic, s-ar putea ca organismul sa nu poata faca fata acestui excedent de glucoza, astfel crescand exponential sansele imbolnavirii de diabet de tip 2.
Schimbarile hormonale, respiratul rapid si cresterea pulsului pot conduce si la aparitia unor probleme digestive. Sunt foarte mari sansele sa suferi de reflux gastric si arsuri din cauza cresterii aciditatii gastrice. Stresul practic nu cauzeaza ulcer (H. Pylori face asta) insa poate creste riscul sensibilitatii si agraveaza si simptomele ulcerelor existente.
Efectele stresului asupra sistemului muscular
In conditii de stres, muschii se tensioneaza pentru a se proteja de eventuale leziuni. Ei au tendinta sa se relaxeze odata cu relaxarea intregului nostru organism. Probabil ca i-ati simtit cum se tensioneaza , urmand sa se detensioneze in momentul in care va relaxati. Daca suntem supusi la un stres permanent, muschii nu vor avea ocazia sa se relaxeze, iar muschii tensionati vin cu o serie de neplaceri precum dureri de spate si de umeri, dureri de cap si migrene si chiar dureri in intreg corpul.
Ce alternativa avem?
Primul lucru pe care specialistii ne recomanda sa il facem este sa inchidem tehnologia si sa ne conectam mai mult la natura si la fiinta proprie. Fara a suna foarte dramatic, plimbarile in natura, alimentatia cat mai naturala facuta constient, filmele relaxante si somnul de calitate, chiar reprezinta metodele de baza pentru combaterea stresului.
Partea proasta este ca toate aceste tehnici nu reusesc sa repare efectele deja produse in organism si care se produc si in zilele ce vor urma. Pentru asta, e nevoie de interventii mai serioase, care nu numai ca inverseaza efectele stresului, dar pot reface sistemul imunitar, poate regenera celulele, pot reechilibra orice dezechilibru la nivel energetic, mental si emotional.
Sportul reprezinta o alte metoda foarte buna de reducere a stresului, insa intretinerea unor relatii sociale reprezinta probabil cea mai buna modalitate de destresare (fiind si foarte eficienta pentru combaterea starii de depresie).
Foloseste cu incredere si aromaterapia prin utilizarea unor uleiuri precum: lavanda, trandafir, bergamota, neroli, tamaie, lemn de santal, ylang ylang, flori de portocal, geranium.
Invata tehnici de respiratie adanca pentru ca aceasta ajuta la activarea sistemului nervos parasimpatic, cel care controleaza raspunsul la relaxare.
Incearca sa razi cat mai mult si sa te bucuri de ceea ce iti ofera viata. Exprima recunostinta si nu mai pierde vreme cu lucrurile nesemnificative ale vietii.
Imbogateste-ti viata cu lucruri cu insemnatate pentru tine.