Alcoolul ar trebui privit similar grasimilor din alimentatie atat prin continutul lor caloric apropiat (7 cal/g la alcool si 9 cal/g la grasime), cat si din cauza interactiunilor care au loc intre metabolismele celor doua substante.

In momentul in care alcoolul este consumat impreuna cu alimente bogate in lipide se produce un fenomen interesant: organismul considera grasimea nepericuloasa si o trimite in tesutul adipos ca rezerva, in timp ce pe alcool il neutralizeaza transformandu-l in energie, deci il arde pe post de combustibil.

Metabolismul alcoolului este foarte lung (cateva ore) si in tot acest timp arderea grasimilor de depozit este blocata, iar ritmul curei de slabire este incetinit cu 20-30%.

Daca asociati alcoolul cu carbohidrati, din nou apare pericolul de ingrasare: coenzima hepatica responsabila de convertirea alcoolului in energie este aceeasi care transforma si glucoza in energie.

Indiferent ce am face, chiar daca alergam timp de o ora dupa fiecare pahar de bautura, alcoolul actioneaza in continuare ca un catalizator si transforma in grasime de depozit toate substantele nutritive disponibile, fara a pune la socoteala continutul caloric propriu, deloc de neglijat, aproape dublu fata de proteine si carbohidrati.

Afirmatia conform careia alcoolul topeste grasimea este complet nefondata; nu numai ca nu o topeste, dar mai mult, o ajuta sa patrunda in celulele adipoase pentru a fi depozitata mai eficient.

Bauturile alcoolice influenteaza inclusiv apetitul, in conditii normale inhibandu-l, de aceea persoanele care consuma alcool uita de foame. In cazul celor stresati si incapabili sa manance din cauza incordarii crescute sau la batranii care si-au pierdut interesul pentru alimente, dozele mici de alcool consumate cu 10-20 minute inainte de masa pot stimula apetitul.



Vinul rosu e mai sanatos

Vinul este rezultatul fermentatiei naturale a sucului de struguri, in timpul careia fructoza (zaharul) se transforma in alcool. Contine in proportie crescuta apa (85%), etanol, dar si minerale (potasiu, calciu, magneziu, zinc, seleniu, fier, cobalt, nichel), care pot reprezenta pana la 5g/litru. Aportul caloric al vinului provine in special din alcool (10-13 g alcool/100 ml), dar si din urmele de zahar (1-3 g glucide/100 ml) din struguri.



Berea ingrasa

Atunci cand este fabricata din ingrediente de calitate, berea are calitati nutritionale reale datorita continutului de vitamine din grupul B(B3, B6, acid folic). Amidonul din cereale este fermentat si transformat in alcool, dar berea are un continut caloric mai redus decat vinul pentru ca procentul de alcool din compozitia ei este mai mic 4-8 grade fata de 10-12 grade. Chiar daca la prima vedere berea are mai putine calorii, tendinta generala este sa fie consumata in cantitati mari, deci in final riscul de ingrasare este crescut. Inclusiv berea fara alcool, lipsita fiind de aportul energetic corespunzator acestuia, contine calorii provenite din amidonul cerealelor (4-5 g glucide/100 ml)

Dezavantajele consumului regulat de bere:

  • creste riscul de insuficienta pancreatica si este agresiva pentru ficat
  • creste nivelul acidului uric in sange si riscul de aparitie a crizelor de guta.

Alcoolul scade potenta
In doze mici, alcoolul inlatura inhibitiile si creste increderea in propria persoana, insa dupa acest efect initial stimulator si euforizant se instaleaza o senzatie de moleseala care favorizeaza somnul. In doze mari, bauturile alcoolice au efect toxic direct asupra testiculelor, scad productia de testosteron si diminueaza performantele sexuale masculine, putand merge pana la impotenta.

Aperitivele alcoolice sunt periculoase pentru silueta

Bauturile alcoolice distilate consumate pe post de aperitiv sunt un obicei care va pune in pericol silueta. Nivelul crescut de alcool si faptul ca majoritatea sunt dulci (contin mult zahar), le transforma in produse hipercalorice, fara efect favorabil demonstrat asupra digestiei.

Asocierea frecventa cu snackuri sarate (alune, chipsuri, biscuiti, masline, cuburi de branza) transforma combinatia intr-o adevarata bomba calorica.

Atentie si la cocktailurile pe baza de fructe si alcool-sunt usor de consumat, prezenta alcoolului trece neobservata, iar sucul de fructe completeaza din plin aportul energetic.

Alcoolul ingrasa, dar si slabeste

Consumul regulat de alcool in cantitati moderate duce la ingrasare, mai ales daca este asociat cu o alimentatie bogata in grasimi. Cantitatea de lipide folosite de metabolism pe post de combustibil este redusa in prezenta alcoolului, acestea fiind depozitate preferential in tesutul adipos de pe abdomen, de unde rezulta burta caracteristica bautorilor de bere si vin.

Daca alcoolul este baut in exces (peste 5g/ora pentru un adult), atunci metabolismul acestuia se schimba, nu mai poate fi utilizat ca energie si inceteaza sa mai ingrase. Marii alcoolici sunt slabi si din cauza faptului ca au o alimentatie deficitara, inlocuiesc frecvent mancarea cu alcoolul si fumatul sau sufera de denutritie prin malabsorbtie de vitamine sau alte principii nutritive. Metabolizarea alcoolului se face exclusiv in ficat, pe baza unor cantitati mari de vitamine B, prin urmare se recomanda suplimentarea aportului de produse bogate in aceste vitamine deoarece ajuta la neutralizarea toxicitatii alcoolului.

Rezistenta la alcool tine de gene

Toleranta la alcool nu tine de antrenament si nu poate fi imbunatatita printr-un consum regulat, ci depinde doar de cantitatea de enzime hepatice pe care organismul le poseda pentru a neutraliza alcoolul.

Cu cat alcoolul se absoarbe mai lent in sange, cu atat este mai usor pentru ficat sa-l metabolizeze, ritmul mediu fiind de 15 g alcool/ora. Dozele superioare acestei valori vor ramane un timp indelungat in sange si vor circula prin toate organele inclusiv prin creier pana le vine randul sa fie neutralizate, ceea ce duce la simptomele betiei.

In orice caz, daca nu consumati alcool este inutil sa incepeti sa o faceti numai cu pretextul ca este bun pentru sanatate, exista alte mijloace mult mai eficiente ca sa va mentineti in forma!

Pe langa faptul ca subiectul este inca controversat, actiunea asa-zis protectoare a bauturilor alcoolice depinde exclusiv de doza, depasirea acesteia avand un efect invers, pro-oxidant, de crestere a riscului de cancer si de boli cardiovasculare.