This article is available only in Romanian version
Dupa ce am discutat despre cat de sanatosi sunt indulcitorii artificiali, m-am gandit ca ar fi o idee buna sa discutam si putin despre motivele pentru care medicii si nutritionistii ne recomanda sa ne ferim de zahar ca de droguri.
Probabil ca pana in momentul de fata cu totii am auzit ca nu e bine sa consumam zahar sau cel putin sa il limitam la cat mai putin, si asta nu numai pentru ca ingrasa sau ne strica dantura ci pentru ca ne expune organismul la o serie de probleme grave de sanatate. Chiar recent, numeroase studii au ajuns la concluzia ca zaharul nu reprezina numai o sursa de calorii goale, ci chiar actioneaza ca un fel de toxina in corpul nostru.
Daca ar fi sa enuntam numai cateva dintre problemele de sanatate pe care riscam sa le dezvoltam din cauza placerilor dulci, cele mai “comune” ar fi: obezitatea, diabetul, hipertensiunea si multe alte probleme cu inima.
Daca sunteti in cautarea unui material de calitate pe tema riscurilor la care ne expunem consumand zahar si produse care il contin din plin, merita sa urmariti o prelegere foarte elaborata si reputata a doctorului Robert H. Lustig, “Sugar: The Bitter Truth”.

Din ce este alcatuit zaharul si de ce este considerat toxic?

Toxinele se incadreaza in 3 categorii.

Prima este cea in care se inscriu substantele precum cianura, care sunt letale pentru oameni intr-o concentratie de o parte la un milion. Cea de-a doua este cea a arsenicului si plumbului, care ucid atunci cand reprezinta 30-50 de parti la un milion. Iar cea de-a treia categorie este reprezentata de toxinele cronice, mai exact acele substante care devin letale la concentratii de cateva mii de parti per milion. Printre acestea se numara vitamina A, vitamina D, fierul si fructoza. In aceasta categorie, medicul incadreaza si zaharul.
Dar la ce zahar se refera? Cand ne referim la zahar ca o toxina, luam in considerare atat sucroza (adica zaharul alb si brun obtinut din trestie de zahar si din sfecla) cat si siropul de fructoza obtinut din porumb (high fructose corn syrup), ceva mai comun in SUA decat la noi.
Din ce este format zaharul? Zaharul rafinat (sucroza) este format dintr-o molecula de glucoza si o molecula de fructoza, amestecul fiind astfel 50%-50%.
Pe de alta parte, in compozitia siropului de fructoza din porumb, fructoza reprezinta 55% din amestec, iar glucoza 45%. Datorita acestei fructoze, care are o capacitate de indulcire aproape dubla fata de glucoza, produsele cu zahar sunt mai dulci decat alte surse de glucide. Cu cat un produs contine mai multa fructoza, cu atat este mai dulce.
Aici Dr. Lustig mentioneaza foarte corect faptul ca acest curent al “a calorie is a calorie”, principiul conform caruia toate caloriile sunt la fel si trebuie privite egal, este cel care genereaza toate problemele.
Daca mancam 100 de calorii din fructoza, efectul va fi mult mai nociv decat daca am consuma aceleasi 100 de calorii din glucoza. Asta se intampla pentru ca glucoza este metabolizata de fiecare celula din corpul nostru, in timp ce fructoza este metabolizata in mare parte de catre ficat. Un alt aspect important este viteza cu care sunt consumate aceste calorii. Spre exemplu, daca zaharul este consumat sub forma lichida, fructoza va ajunge in ficat mult mai rapid, iar acest lucru va avea o influenta asupra modului in care ea este metabolizata.

Consumul de fructoza in exces conduce la rezistenta la insulina si diabet
Experimentele facute pe animale au aratat ca atunci cand acestea consuma o cantitate mare de fructoza intr-un timp foarte scurt, cu precadere sub forma lichida ficatul va transforma fructoza in grasime. Asta va conduce la aparitia rezistentei la insulina, cunoscuta ca principala cauza a obezitatii, a diabetului de tip 2 si a afectiunilor cardiace.Pancreasul secreta insulina, un hormon esential care joaca rol in metabolizarea zaharurilor din organism. Dupa fiecare masa, corpul reactioneaza la hrana consumata, secretand insulina mai ales ca reactie la consumul de carbohidrati, pentru a mentine nivelul zaharului din sange in limitele normale.
Cand celulele devin rezistente la insulina, pancreasul produce o cantitate mai mare de insulina pentru a tine sub control nivelul glucozei din sange. Daca productia crescuta de insulina nu reuseste sa tina sub control nivelul zaharului, persoana ajunge sa sufere de diabet.
Chiar si in situatia in care productia mare de insulina nu produce diabet, nivelul crescut al acesteia in organism are consecinte negative, printre care cresterea nivelului trigliceridelor din sange, hipertensiune si multe alte dereglari despre care poate ati mai auzit sub cupola denumirii de “sindrom matabolic”
Sindromul metabolic reprezinta de multe ori primul pas spre afectiuni cardiovasculare.
Un studiu pe tema consumului excesiv de fructoza, realizat de biologul Kimber Stanhope de la Universitatea din California, ridica niste probleme ingrijoratoare.
Studiul sugereaza ca, atunci cand o persoana consuma un nivel ridicat de fructoza, ficatul este suprasolicitat, astfel ca o va transforma in grasime. O parte din aceasta grasime ajunge in sange, generand colesterolul LDL (colesterolul rau), care, cu timpul,va forma placi care blocheaza arterele si provoaca atacuri de cord.

Consumul de zahar si riscul de aparitie a cancerului

Si daca riscul obezitatii, diabetului si bolilor de inima nu era suficient de grav, consumul de zahar este mai nou pus in legatura si cu cresterea riscului de cancer. Aceasta este concluzia la care a ajuns Lewis Cantley, profesor la Universitatea Harvard si director al Beth Israel Deaconess Cancer Center, in urma studiului de data recenta.
Explicatia ar fi ca cel putin o treime din cancere (inclusiv cancerul de colon si cancerul de san), prezinta pe suprafata lor receptori de insulina. Insulina se ataseaza de acesti receptori si trimite un semnal catre tumoare ca aceasta sa consume glucoza. In momentul in care mancam sau bem zahar, acesta provoaca o crestere brusca a nivelului insulinei in corp, ceea ce va putea action ca un catalizator pentru cancer.

Este zaharul un drog?

Desi multe studii indica faptul ca zaharul ar actiona ca un drog, se pare ca aceasta viziune nu este chiar unanima, subliniindu-se faptul ca zaharul nu ar prezenta un risc mai mare de obezitate decat oricare alt aliment consumat in exces.
Din acest motiv, recomandarile organizatiilor si forurilor medicale nu se refera la interzicerea completa a consumului de zahar si fructoza, ci la limitarea acestora pentru a se incadra intr-un stil de viata cat mai sanatos.
Drept vorbind, legatura cauzala intre diabet si obezitate si consumul de zahar nu a fost stabilita cu exactitate, ci vina ar purta-o mai degraba excesul de calorii (indiferent ca provin din proteine, grasimi sau carbohidrati de orice tip).

Desi o idee clara si raspicata legata de efectele sigure ale consumului de zahar si fructoza, un lucru este cert si anume ca excesul, indiferent de forma acestuia ne afecteaza starea de sanatate. Zaharul trebuie redus pe cat posibil, dar nici alimentatia sanatoasa nu ramane la fel de benefica daca ajunge sa fie consumata in cantitati prea mari.