This article is available only in Romanian version
Sarea este un compus natural folosit din cele mai vechi timpuri pentru potentarea aromelor, pentru conservarea alimentelor, pentru stoparea dezvoltarii bacteriilor si, in trecut, chiar pentru tratarea anumitor afectiuni precum raceala. In ciuda acestor beneficii, observam tot mai adesea cum se recomanda limitarea consumului din cauza problemelor pe care le poate cauza sanatatii. Astazi incercam sa facem dreptate acestui ingredient cu mult potential si sa ne lamurim daca este chiar atat de nociv precum suntem atentionati.
„Te iubesc ca sarea in bucate” este o vorba renumita enuntata in basmele copilariei. Daca ar fi sa face o analiza pe text, am deduce faptul ca vorbim despre un ingredient esential in viata noastra. Cu toate acestea, in ultimii ani a dobandit o reputatie foarte proasta si aud tot mai multe persoane cum evita sarea cu totul pentru ca ar putea fi cauza unor afectiuni precum cresterea tensiunii, bolile cardiovasculare sau chiar cancer la stomac.
Inainte de a trece la subiectul de dezbatere de astazi, sa aflam cateva informatii despre acest ingredient controversat.
Sodiul este parte componenta a sarii, iar sarea este adaugata in majoritatea alimentelor procesate, atat pentru condimentare, cat si pentru prelungirea termenului de valabilitate.
Principalele surse de sare din alimentatie sunt conservele, anumite legume congelate, mancarea semi-preparata, carnea afumata si muraturile. Sarea mai este adaugata si in majoritatea sosurilor, branzeturilor, supelor, dressingurilor pentru salate si cerealelor. Ingredientele utilizate pentru procesarea mancarii contin mici cantitati de sare.
Multe dintre condimentele vandute in magazine, precum vegeta, au in compozitie cantitati destul de mari de sare.
Dar este oare justificata aceasta temere? Sa analizam situatia.
Majoritatea recomandarilor din ultimii ani ne limiteaza doza recomandata zilnic la 2300mg. Ceea ce vom incerca sa subliniem este faptul ca nu toate persoanele reactioneaza la fel la consumult de sare.
Ce spun studiile despre consumul de sare?
Odata cu cresterea preciziei metodelor de cercetare, corelatia intre consumul de sare si problemele de sanatate a devenit tot mai slaba. Intersalt, un studiu urias desfasurat in 1988 pe indivizi din 52 de state, a comparat consumul de sare cu tensiunea arteriala crescuta si nu a reusit sa gaseasca o legatura intre cele doua.
Ba mai mult, se pare ca populatiile care consumau cele mai mari cantitati de sare, aproximativ 14g zilnic, aveau o medie a tensiunii arteriale mai scazuta decat a celor care consumau cam 7.2 g pe zi.
In anul 2004, Cochrane Collaboration, un ONG international independent, a publicat o recenzie a 11 studii in care se recomanda reducerea consumului de sare. Pe termen lung, dietele hiposodate comparate cu dietele normale conduceau la scaderea tensiunii sistolice (valoarea mai mare a tensiunii) in cazul persoanelor sanatoase cu aproximativ 1.1 mm de mercur (mmHg) si tensiunea diastolica cu 0.6 mmHg.
Ca sa fim mai exacti, asta insemna o scadere de la 120/80 la 119/79.
Acelasi ONG a mai analizat si 57 de studii desfasurate pe termen scurt si a ajuns la concluzia ca „exista dovezi foarte putine care sa sustina reducerea consumului de sare pe termen lung”.
Nici studiile care sustin legatura intre bolile de inima si consumul de sare nu par a avea sustinere stiintifica puternica.
American Journal of Medicine a analizat in anul 2006 evolutia starii de sanatate a 78 de milioane de americani pe parcursul a 14 ani. Concluzia a fost ca nu exista o legatura periculoasa intre bolile cardiovasculare si sare, ba chiar dimpotriva.
In anul 2007, un studiu al European Journal of Epidemiology (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/behindtheheadlines/news/2017-05-09-review-finds-no-link-between-dairy-and-heart-attack-or-stroke-risk-/) a descoperit acelasi lucru.
Un studiu si mai recent al Boston University School of Medicine (https://medicalxpress.com/news/2017-04-low-sodium-diet-blood-pressure.html) nu a reusit sa gaseasca nicio corelatie intre consumul redus de sare si scaderea tensiunii arteriale sau bolilor cardiovasculare.
Se pare ca pentru fiecare studiu care face o asociere intre diverse afectiuni si sare exista un altul care sa il contrazica. O parte a problemei consta in faptul ca fiecare raspundem diferit la consumul de sare si este dificil sa se faca o asociere clara si transanta.
Un studiu extrem de citat din anul 1987 a publicat un rezultat surprinzator conform caruia numarul celor care sufera de tensiune in urma consumului ridicat de sare este aproximativ acelasi cu numarul celor care observa o scadere a tensiunii.
De ce aceasta descoperire cel putin ciudata?
Explicatia consta in faptul ca rinichii sunt creati pentru a-si controla productia proprie de sare in functie de cantitatea consumata.
In acelasi context, studiile au descoperit si efectele secundare ale consumului scazut de sare: eliberarea reninei si aldosteronului din organism, o enzima si un hormon care cresc tensiunea arteriala.
De asemenea, Medical News Today (http://www.medicalnewstoday.com/articles/310447.php) ne avertizeaza ca un consum prea scazut de sare poate creste riscul de infarct, atac cerebral si chiar deces.
Ce efecte are consumul de sare asupra sanatatii?
Acum ca am aflat ca situatia legata de consumul redus de sare este inca intr-o zona „gri”, sa vedem de ce este important sa nu eliminam complet sarea din alimentatie.
Sarea joaca un rol foarte important pentru sanatatea organismului
Sodiul este implicata in contractiile musculare si pierderi de fluide din organism, precum cele prin transpiratie contribuie la aparitia crampelor musculare la sportivi.
Sarea mentine si functiile sistemului nervos regleaza atat volumul cat si tensiunea sangelui.
Al doilea electrolit care ii urmeaza sodiului ca abundenta in sange este clorura.
Electrolitii sunt de fapt atomi care se gasesc in fluidele corporale. Acestia au o incarcatura electrica si sunt esentiali pentru orice de la impulsurile nervoase la echilibrul lichidelor din organism.
Nivelurile scazute de clorura pot conduce la diverse afectiuni precum acidoza respiratorie, moment in car dioxidul de carbon creste in sange si cauzeaza aciditatea acestuia.
Desi ambele minerale sunt importante, asa cum am mentionat si anterior, indivizii raspund diferit la sodiu. Unele persoane nu sunt afectate de consumul ridicat de sare, insa altele pot suferi episoade de hipertensiune, retentie de apa sau balonare.
Dietele hiposodate pot conduce la scaderea tensiunii arteriale
Hipertensiunea poate pune un stres urias asupra inimii si din acest motiv chiar este considerata unul dintre factorii cei mai periculosi pentru sanatatea noastra.
Mai multe studii au aratat ca o dieta cu putina sare ar putea ajuta la scaderea tensiunii, in special in cazul celor cu tensiune deja crescuta. Ultima precizare este de retinut.
Un studiu realizat pe 3230 de participanti a descoperit faptul ca un consum moderat de redus de sare conduce la o scadere modesta a tensiunii, iar efectul acesta se observa in special asupra celor cu tensiune deja crescuta.
De fapt, in cazul celor cu tensiune normala, reducerea consumului de sare a avut un efect complet nesemnificativ (2.42 mmHg pentru tensiunea sistolica, si 1.00 mmHg pentru cea diastolica).
Un al studiu de proportii ne-a furnizat date similare.
Concluzia clara este ca unele persoane sunt mai sensibile la sare decat altele si este firesc sa resimta un efect benefic in urma adoptarii unei diete hiposodate. Cei care insa au o tensiune care se incadreaza in limitele normale nu vor observa un impact semnificativ.
Consumul redus de sare s-ar putea sa nu reduca riscul anumitor afectiuni sau decesului
Exista cateva dovezi care arata faptul ca un consum mare de sare poate fi asociat cu o crestere a anumitor afectiuni precum cancerul de stomac sau deja renumita tensiune arteriala.
World Cancer Research Fund a desfasurat multiple studii in ideea de a gasi o corelatie intre consumul de sare si cancerul gastric. Tot ceea ce a putut gasi a fost o “posibila” legatura, iar aceasta aparea in conditiile in care sarea in exces provenea din alimente procesate, care in sine sunt daunatoare organismului.
Un alt exemplu este un studiu publicat in anul 2013 care ne asigura ca reducerea consumului de sare din alimentatie nu are efecte considerabile asupra bolilor de inima sau sanselor de deces.
Probabil ca cea mai clara concluzie este ca inca NU exista un raspuns definitiv in privinta conexiunii dintre cancerul gastric si consumul de sare, iar o cercetare din anul 2015  sustine aceasta teorie si chiar subliniaza important aprofundarii acestei teme.
Lucrurile par destul de neclare in continuare, chiar si in ceea ce priveste toate celelalte afectiuni cu care consumul de sare este corelat, precum retentia de apa, dementa sau osteoporoza.
Avand in vedere ca nici sute de studii nu reusesc sa ajunga la o concluzie in privinta consumului de sare, cel mai sigur ar fi sa ne monitorizam permanent starea de sanatate si sa ne analizam reactiile in timp.