Excelenţă, rezultate, profesionalism, cunoaştere, implicare, pregătire continuă - iată doar câteva din provocările zilnice ale unui instructor de fitness/aerobic!

Azi imi propusesem să scriu un nou articol pentru blog. Aveam câteva idei drăguţe şi în cele din urmă mă oprisem asupra uneia din ele, care mă atrăgea cel mai mult. Îmi deschisesem laptop-ul, apoi cu un uşor click pe un document word ajunsesem în faţa albului imaculat unde primele litere ale titlului începuseră să coloreze pagina.

Când...o voce îmi şopteşte în ureche: eşti sigură că vrei să scrii despre asta? Da! îi răspund eu fără să ezit. Hm, da!... continuă vocea. E o temă frumoasă, interesantă, plăcută şi care cu siguranţă va plăcea cititorilor tăi, îţi va aduce multe like-uri  - pentru că are o latură emoţională şi sensibilă şi vei zâmbi mulţumită fiecare persoană care va fi încântată de cele citite.

Nu-i aşa? întreb eu repede, măgulită de cele auzite. Mdaaa...mi se răspunde cu pe un ton tărăgănat. Nedumerită, întreb: de ce doar mdaaa? N-ai spus chiar tu că este o temă interesantă şi că va plăcea? Abia aştept să scriu despre ea! Aşa este. Însă n-ai vrea să scrii mai degrabă despre o temă despre care ştiu că îţi tot dă ghes de ceva vreme şi la care te-ai gândit de multe ori?

Hm...era rândul meu să îmi exprim reţinerea. Aş vrea să fac asta, dar... aş avea nevoie de mai mult curaj! Cum, aşa? Este o provocare, ca oricare alta! Haide, ştiu că îţi plac provocările! Cu un ultim efort îi răspund conştiinţei mele îndărătnice: aş mai amâna puţin, sunt mai sensibilă în această perioadă! ...gândindu-mă că aşa îmi va da pace şi îmi voi vedea în continuare de ideea mea frumoasă iniţială. Dar ca să îmi facă în ciudă, îmi răspunde fără drept de apel: Ba nu! În ultima perioadă eşti mai puternică, chiar cât pentru doi!

Zâmbesc! Rămân pe gânduri pentru o clipă...şi îmi dau seama că are dreptate. Îmi cunoaşte bine fiecare gând spus sau nespus.

Aşa că, accept provocarea! Dar, vă previn: e posibil ca subiectul să stârnească reacţii diverse, dar şi să incite la reflecţie.

Excelenţa în actul sportiv nu are în vedere doar sportivii de performanţă, în faţa cărora cu toţii trebuie să recunoaştem că le admirăm talentul, efortul susţinut şi dăruirea. Excelenţa în actul sportiv poate şi trebuie să fie prezentă şi în viaţa de zi cu zi a instructorilor sportivi, a antrenorilor şi a instructorilor de fitness si aerobic. Şi spun asta pentru că o sumedenie de situaţii întâlnite, au condus la ivirea unor întrebări ca cele de mai jos.

De câte ori nu aţi întâlnit instructori (am să fac referire prin acest termen atât la instructorii de gen feminin, cât şi la cei de gen masculin) extrem de drăguţi, plăcuţi la vedere, cu mult entuziasm (sau nu) şi cu un dar al relaţionării şi comunicării sociale admirabil? Cu siguranţă, aţi rămas impresionaţi de ceea ce spuneau şi de felul în care arătau!

Şi mai apoi, lucrând în timpul claselor predate de aceşti instructori, aşteptările voastre au rămas neîmplinite, iar şarmul acestora s-a stins? Oare de ce? Poate, pentru că şarmul, frumuseţea fizică şi darul comunicării nu puteau să suplinească capacitatea de a preda în mod profesionist şi informaţiile necesare pentru a face asta!

Personal, am întâlnit, de multe ori instructori de fitness/aerobic care au ajuns să predea în sălile de sport diferite clase fără a avea o pregătire specifică în acest sens. Desigur, nu mă gândesc aici la instructorii care se află la început de drum (în primele luni) şi la eventualele scăpări sau greşeli inerente oricărui început de drum, ci la acei “instructori” pentru care gândul unei formări şi perfecţionări în domeniu este departe.

Ceea ce vreau să subliniez cu tărie este faptul că fără o pregătire în aria claselor pe care le predă un instructor, calitatea actului său pedagogic are de suferit. Ştim cu toţii că responsabilitatea a ceea ce facem în timpul clasei, ne aparţine, nouă ca instructori. Pentru că acei oameni prezenţi în sală (clienţii sălii, invitaţi, prietenii noştri) îşi încredinţează sănătatea, pentru acea scurtă perioadă, nouă.  

Poate unii dintre voi îşi vor spune: ce poate fi atât de complicat să înveţi câteva exerciţii pe care să le pui mai apoi în practică în timpul claselor predate? Veţi rămâne surprinşi, însă este! Am cunoscut instructori care credeau că exerciţiile învăţate de pe diverse materiale la care au avut acces (CD-uri, DVD-uri, filmuleţe din diferite surse media sau internet) le sunt suficiente pentru a se prezenta în faţa unei clase şi a le preda. Însă faptul că ai acces la astfel de informaţii (atât de accesibile în ultimii ani) nu ţin locul acelor informaţii de profunzime obţinute în urma participării la cursuri şi workshop-uri în domeniu. Astfel, o postură corectă, un exerciţiu executat corect, principiile care stau la baza execuţiei unui exerciţiu sau al unui întreg antrenament şi multe altele sunt aspecte pe care de cele mai multe ori studiul individual nu le poate suplini. Cred astfel, că acesta este un domeniu în care a fi doar autodidact nu este suficient!    

Mă întreb într-o doară: ce anume poate determina o persoană să creadă că dacă are la dispoziţie o muzică senzaţională de spinning şi a memorat bine felul în care se desfăşoară o astfel de clasă de pe un DVD sau o filmare, o îndreptăţeşte să se consideri instructor de spinning? Sau faptul că denumind Body Pump clasa predată la sală, deşi nu deţine o idee clară asupra principiilor ce diferenţiază acest tip de clasă de alte clase de tonifiere, începe clasa în forţă făcând un antrenament cardio, fără a folosi gantere/greutăţi decât după o jumătate de oră? Sau, mai mult, că după o clasă de jumătate de oră de exerciţii pentru musculatura picioarelor, se face stretching în proporţie de 80% pentru braţe? Ori, că în timpul unei clase de cardio-toning nivelul frecvenţei cardiace rămâne atârnat undeva sus de tot, uitând că acest interval trebuie alternat!

Desigur, exemplele ar putea continua cu zecile... Dar scopul acestui articol este doar acela de a trage un semnal de alarmă: noi, instructorii trebuie să fim profesionişti. Avem o întreagă responsabilitate pe care ne-o asumăm atunci când lucrăm în sala de fitness sau în cea de aerobic. Principiile şi regulile ce trebuiesc respectate şi puse în practică, nu se pot învăţa de pe DVD-uri :)

Cred că mulţi dintre voi aţi întâlnit astfel de situaţii. Şi mai cred că aţi întâlnit şi situaţii în care aţi descoperit faptul că parte din participanţii la clase nu şi-au dat seama de aceste aspecte. Însă, acest fapt este unul aşteptat: pentru a observa aceste lucruri trebuie să fi trecut printr-un curs de profil sau să fi avut în mijlocul lor un instructor profesionist pentru a putea sesiza diferenţa.

La primul meu curs la care am participat, am învăţat un lucru important, care mi-a rămas întipărit în minte şi de atunci mă însoţeşte pretutindeni: „Primum non nocere!” Şi anume:  “În primul rând să nu faci rău!” Este un deziderat care ar trebui să fie prezent în gândurile noastre! Mă bucur că am întâlnit oameni care mi-au insuflat acest crez şi care mi-au dat încredere în mine şi în ceea ce aş putea să fac peste ani. Le mulţumesc şi îi admir în continuare!

Îmi amintesc cu emoţie de momentele când am început ca instructor de aerobic...nu am avut curaj să încep să predau în faţa clasei decât după ce am participat la un prim curs de pregătire în domeniul sportiv. Desigur, ca orice început, există ezitări şi o uşoară neîncredere. Şi mai credeam atunci, cu naivitate, că toate acele fraze care susţineau că este nevoie de o perfecţionare continuă nu sunt altceva decât nişte rămăşiţe ale unor vremuri de  mult apuse, în care dictonul “Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi” se afla la mare cinste. Dar, am înţeles destul de repede, că ceea ce diferenţia un instructor de unul instructor bun sau excelent, era dat în mare măsură tocmai de această pregătire personală. Iar după primul curs, care a fost doar o iniţiere în această lume fascinantă a fitness-ului/aerobicului, eu am ales această cale în care pregătirea şi perfecţionarea continuă să îmi ofere posibilitatea de a ieşi din anonimat şi necunoaştere, participând la cursuri, la workshop-uri, la convenţii (în ţară, dar şi în străinătate). Mai cred, totodată că dorinţa de a învăţa încontinuu trebuie să existe în fiecare din noi! Alături de talent şi pasiune! Excelenţa presupune multă muncă şi dăruire!

An de an, apar concepte noi în fitness (precum port de bras, strike zone, xtempo, zogilates, kangoo jumps, steel programs, etc) sau se dezvoltă programe noi care măresc eficienţa antrenamentelor. Cum ai putea să afli despre toate acestea dacă ai rămâne închistat în interiorul unui cerc, învârtindu-te mereu în acelaşi diametru (să faci acelaşi program la sală, cu aceeaşi muzică şi aceeaşi ordine a exerciţiilor, ani de zile la rând)?

Şi înainte a încheia, aş vrea să spun că am întâlnit şi adevăraţi profesionişti, de la care am învăţat şi încă mai învăţ atât de multe...colegi, profesori, presenteri internaţionali. Sunt oameni care fac această meserie din toată inima, cu bucurie şi cu pasiune.

În urmă cu ceva ani, nu existau atât de multe oportunităţi în acest domeniu al fitness-ului şi aerobicului. Astăzi, însă există şcoli, federaţii, institute acreditate de către instituţiile în domeniu, în rândul cărora veţi întâlni cu adevărat profesionişti cu experienţă – dispuşi să vă împărtăşească din cunoştinţele lor şi să vă îndrume!

Iată de ce, eu consider că pregătirea continuă, deontologia profesională şi pasiunea - sunt la fel de importante în domeniul sportiv, ca în orice alt domeniu al vieţii sociale.  

Vă doresc tuturor să ajungeţi pe cele mai înalte culmi profesionale şi să fiţi mândri de voi înşivă! Să împărtăşiţi şi altora din experienţa şi întâmplările voastre, din pasiunea şi dăruirea voastră pentru sport!